Dupa ce am terminat de invatat si scris totul pentru maine(care deja e azi), fara sa am somn, m-am gandit sa scriu si aici. Astazi eram in tramvai. Putin aglomerat, incercam sa privesc fetele oamenilor. Fiecare preocupat cu ceva. La un moment dat, doamna din fata mea incepe sa discute cu mine. O femeie mai in varsta, cu o fata usor palida, un ten imbatranit si o pereche de ochelari care ii acopereau ochii. S-a bagat in vorba, iar eu politicoasa, i-am raspuns femeii. Unii au atata nevoie de a comnunica, doar ca nu ii asculta nimeni. Cand nimeni nu e acolo sa te asculte, incerci la un strain... Sunt o persoana fericita. Chiar daca am putini prieteni, chiar daca ii am pe cei dragi departe, sunt fericita. Ma trezesc dimineata cu o pofta mare de viata. Am inceput sa iubesc viata. O agitatie continua, nimic programat, tot timpul pe drumuri... Iar daca acum iti spun ca sunt acasa, intreaba-ma si peste 5 minute, s-ar putea deja sa fiu in parc! ... Ma uit in oglinda si zambesc, a mai tre...
Am fost indragostita de scris de cand ma stiu. Aveam jurnale, dosare, caiete pline cu mesaje, intamplari, povestiri. In ultimul timp pasiunea a ramas, dar timpul sau organizarea proasta a timpului nu mi-a mai permis sa astern pe hartie trairile mele. Dupa un timp de pauza, am revenit. Am revenit pentru ca prin scris traiesc. Prin scris ma inalt. Prin scris prind viata si culoare. Va invit sa porniti cu mine in aceasta calatorie... de azi si pentru Totdeauna.