Treceți la conținutul principal

Te iubesc,mama!


Cand vine vorba de parinti , cuvintele sunt de prisos...
Nu stiu cu ce ar trebui sa incep : sa iti multumesc ca mi`ai dat viata sau sa iti spun ca te iubesc ?!
Stiu ca poate , cateodata , te-am suparat , insa nu a fost cu intentie
Stiu ca nu te-am ascultat mereu insa tu mai iertat mereu ...
Stiu ca poate , cateodata , nu am fost fiica care ti-ai dorit-o , poate ca am fost prea rebela sau prea cuminte , insa sunt aici pentru a te iubi neconditionat pentru ca numai tu mi-ai stiut necazurile si fericirile , numai tu m-ai ferit de tot ce e mai rau si mi-ai oferit tot ce e mai bun.
Mi-ai oferit trup din trupul tau , ore din viata ta si cel mai important lucru este ca mi-ai oferit dragostea ta neconditionata. Poate ca multi ar vrea sa fie in locul meu acum , insa nu te-as schimba pentru nimic in lume . Doar tu poti sa stii cat de greu mi`a fost in unele momente , dar mai sustinut,mai incurajat si mai invatat sa merg mai departe... Stii ca numai impreuna putem trece peste toate. Stii ca nu as putea trai departe de tine deoarece tu esti cea care ma alimenteaza in fiecare zi cu energie. Esti centrul universului meu si fara tine nimic nu ar mai avea rost si nu imi ramane decat sa iti multumesc pentru ceea ce esti si pentru ceea ce faci pentru mine .

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

si a trecut ...

Stiu ca tu te bucuri acum de iubirea lui...si am sentimentul ca te-ai bucurat de ea in timp ce ma bucuram si eu... Voiam sa-ti spun ca eu nu te urasc... in sufletul meu...chiar nutresc ceva sentimente incipiente de prietenie fata de tine... Nu te pot uri doar pentru ca tu ai ales sa iubesti acelasi barbat ca si mine... Nu te pot uri pentru ca tu il strangi acum in brate si eu nu. La inceput am incercat sa dau vina pe tine dar mi-am dat seama ca de fapt cel pe care eu il iubeam pana la capatul lumii nu ma iubea nici pana la coltul strazii...pentru ca daca m-ar fi iubit cu adevarat nu ar fi ales sa te iubeasca si pe tine ...in acelasi timp...sau imediat dupa...oricum nu mai conteaza... Mi-am dat seama ca imi semeni atat de mult...ca esti la fel de femeie ca si mine...ca avem multe in comun...inclusiv iubirea pentru el... Am realizat ca si tu esti om...ca si tu ai sentimente...ca si tu ai nevoie de atentie...de afectiune...de protectie...ca si tu ...
2 comentarii
Citiți mai multe

Daca tip. O fac bine!

Ne tragem din familii care, din fericire, ne-au crescut cu cei sapte ani de-acasa.  Atunci am invatat sa salutam, sa purtam conversatii civilizate, sa ajutam, intr-un cuvant sa fim "respectuosi". Stiam sa ne jucam, sa acceptam pareri si sa ne exteriorizam. Poate chiar sa fim empatici. Nu aveam frici (doar de orele de matematica), nu cunosteam critici si nu eram egoristi.                  Schimbarea mediului de viata, orasele mai mari, oameni adunati din diferite locuri, anturajele, cred eu ca, ne-au condus spre "abandonare". Am uitat sa ne cizelam cand suntem nervosi, am uitat sa ne pastram calmul in cele mai tensionate momente, am uitat sa gandim problemele la rece. Am uitat sa avem incredere, am uitat sa fim deschisi dar am invatat insa, sa fim suspiciosi. Punem la indoiala vorbe, prietenii, relatii.  Stim sa aruncam cu pientre atunci cand nu ne convine ceva, stim sa tipam inainte de a auzi parerea celuilalt, stim sa ri...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Goala!

Inainte cu ceva timp spunea oricui si oricand cat de fericita era langa tine. Era dispusa sa treaca peste orice si oricine, peste cuvinte si fapte , peste rautati si invidii pentru ca stia ca tu esti langa ea, orice ar fi. Traia un vis, realitatea ii era straina. Erau unele persoane care intrau in camera ei [Inima] , stateau ...dar mai tarziu ...cand cunosteau fiecare coltisor al ei, plecau ...La fel ai facut si tu! Cu toate ca spuneai ca nu o vei face niciodata!  Ai batut la usa camerei. Ea , timida la inceput, a deschis incet usa. Probabil stia ce va urma. Dupa ce ai patruns in camera, ai decorato cum ai stiut tu : cu sentimente sincere, cu iubire si tandrete, cu pasiune si culori vii. Vazand toate astea, camera era a ta ! In fiecare dimineatza usa se deschidea larg , stiind ca tu vii, iar seara statea linistita stiind ca a doua zi vei reveni. Acelasi loc! Si asa au trecut zilele, lunile...De fiecare data mai frumoasa...mai luminoasa...mai calduroasa. Dar...cum nimic nu...
4 comentarii
Citiți mai multe