Treceți la conținutul principal

Despre nimic

Ce ciudati suntem noi, oamenii. După fiecare eşec suntem alţii. După fiecare iubire pierdută, prieten pierdut, dupa fiecare esesc. Şi din păcate nu devenim mai buni sau mai calzi, ci mai răi şi mai nepasatori. Intr`o fractiune de secunda se naruie tot ce am cladit  pana la acel moment. Vise, sperante, ganduri, si iubirea. Iubirea era cea care ne lasa sa visam, sa ne facem planuri pentru un viitor perfect. Priveam zilele trecute in jurul meu. Intr`o mare de oameni, cautam cu privirea zambete. Chipuri perfecte, oameni tinandu`se de mana, imbratisati. Dar zambetul, fericirea? Unde sunt? In suflet?? Se spune ca fericirea se citeste in ochi, si totusi nici o privire sclipitoare sa imi atraga atentia. Am vazut multi oameni care erau prieteni foarte buni, dar acum fiecare intr`o alta gasca. Am vazt oameni care au zambit la momentul revedereii, dar dupa s`au pierdut in multime fara sa le mai vad chipul. Multi oameni tristi. De ce atat de tristi? Oare, pentru ca nu mai stiu sa iubeasca? Nu mai stiu sa viseze? Nu mai stiu sa aiba incredere in oameni? Ne e frica sa nu fim dezamagiti?

“Suntem destul de slabi pentru cât de mult am evoluat. Nu ne mai dăm timp, ne supunem unei viteze incre­dibil de mari. Uităm de suflet.”  -  Exercitii de echilibru T.Chirila 


Multe cupluri care erau atat de "sudate" acum nici nu se mai cunosc. Invidia si ura au pus stapanire pe acele magice momente. Sunt dezamagita de rautate. Ma gandeam la relatii... Ce vrea o fata de la "iubitul ei". Cum vrea ea sa fie iubitul ei? Am vazut atat de multe fete care se multumesc cu o plimbare cu masina. Care se bucura ca le scot o data pe saptamana din casa. Care ar fi in stare sa isi de`a si viata de frica de a nu fi parasite. Ma gandeam: te multumesti cu atat? Iti dai corpul doar de teama de a nu fi parasita? De a pastra pentru putine zile acea stabilitate? Unde e respectul acela pentru persoana ta? Unde e "eu mai presus de orice"? Ok. Suntem proaste. Femeile. Iubim fara sa ne dam seama . Ne punem increderea in cateva cuvinte si oferim totul. Dar la final suferim. Ei, baietii, ce fac? ! Renunta! Credeam ca te desparti de un om, dupa o relatie lunga, pentru ceva mai bun. Cauti in femei ceea ce tu nu ai avut?Nu! Dar vad multi oameni care se multumesc cu putin. Accepta sa nu paseasca mai departe si se multumesc cu acel "ceva" minuscul. Rar, vad baieti care stiu ce vor si lupta pentru ceea ce vor. Ma intreb ce asteapta ei de la o femeie? Femeie care va fi mama copiilor lor... Oare sa fie acea femeie responsabila, fara frica de nimic, care isi "baga nasul" in tot ce ii iese in cale, care asculta, intelege si asteapta cuminte acasa, pe cel care i`a fost sortit? Sau o femeie care iese tot timpul prin cluburi, cu tigara in gura cand vine de la servici, care nu are pregatita cina , macar o data pe saptamana. Acea femeie care merge in mall`uri ca sa isi cumpere  haine si el merge la servici pentru ai asigura confortul. Cred ca multi dintre baieti se multumesc cu cele din urma. Frumusetea, e mai presus decat un viitor sigur.

"Am gasit. Stiu. Secretul este sa iubesti un om pentru tot ce nu iti poate oferi. De-abia atunci nu te vei iubi pe tine in el. De-abia atunci el nu-ti va fi oglinda si vei privi cu adevarat in sufletul lui. Da, sunt neputincios, caci niciodata n-am stiut sa sparg oglinzi. Mi-a fost teama c-am sa ma omor." - Exercitii de echilibru T.Chirila

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

si a trecut ...

Stiu ca tu te bucuri acum de iubirea lui...si am sentimentul ca te-ai bucurat de ea in timp ce ma bucuram si eu... Voiam sa-ti spun ca eu nu te urasc... in sufletul meu...chiar nutresc ceva sentimente incipiente de prietenie fata de tine... Nu te pot uri doar pentru ca tu ai ales sa iubesti acelasi barbat ca si mine... Nu te pot uri pentru ca tu il strangi acum in brate si eu nu. La inceput am incercat sa dau vina pe tine dar mi-am dat seama ca de fapt cel pe care eu il iubeam pana la capatul lumii nu ma iubea nici pana la coltul strazii...pentru ca daca m-ar fi iubit cu adevarat nu ar fi ales sa te iubeasca si pe tine ...in acelasi timp...sau imediat dupa...oricum nu mai conteaza... Mi-am dat seama ca imi semeni atat de mult...ca esti la fel de femeie ca si mine...ca avem multe in comun...inclusiv iubirea pentru el... Am realizat ca si tu esti om...ca si tu ai sentimente...ca si tu ai nevoie de atentie...de afectiune...de protectie...ca si tu ...

Daca tip. O fac bine!

Ne tragem din familii care, din fericire, ne-au crescut cu cei sapte ani de-acasa.  Atunci am invatat sa salutam, sa purtam conversatii civilizate, sa ajutam, intr-un cuvant sa fim "respectuosi". Stiam sa ne jucam, sa acceptam pareri si sa ne exteriorizam. Poate chiar sa fim empatici. Nu aveam frici (doar de orele de matematica), nu cunosteam critici si nu eram egoristi.                  Schimbarea mediului de viata, orasele mai mari, oameni adunati din diferite locuri, anturajele, cred eu ca, ne-au condus spre "abandonare". Am uitat sa ne cizelam cand suntem nervosi, am uitat sa ne pastram calmul in cele mai tensionate momente, am uitat sa gandim problemele la rece. Am uitat sa avem incredere, am uitat sa fim deschisi dar am invatat insa, sa fim suspiciosi. Punem la indoiala vorbe, prietenii, relatii.  Stim sa aruncam cu pientre atunci cand nu ne convine ceva, stim sa tipam inainte de a auzi parerea celuilalt, stim sa ri...

Goala!

Inainte cu ceva timp spunea oricui si oricand cat de fericita era langa tine. Era dispusa sa treaca peste orice si oricine, peste cuvinte si fapte , peste rautati si invidii pentru ca stia ca tu esti langa ea, orice ar fi. Traia un vis, realitatea ii era straina. Erau unele persoane care intrau in camera ei [Inima] , stateau ...dar mai tarziu ...cand cunosteau fiecare coltisor al ei, plecau ...La fel ai facut si tu! Cu toate ca spuneai ca nu o vei face niciodata!  Ai batut la usa camerei. Ea , timida la inceput, a deschis incet usa. Probabil stia ce va urma. Dupa ce ai patruns in camera, ai decorato cum ai stiut tu : cu sentimente sincere, cu iubire si tandrete, cu pasiune si culori vii. Vazand toate astea, camera era a ta ! In fiecare dimineatza usa se deschidea larg , stiind ca tu vii, iar seara statea linistita stiind ca a doua zi vei reveni. Acelasi loc! Si asa au trecut zilele, lunile...De fiecare data mai frumoasa...mai luminoasa...mai calduroasa. Dar...cum nimic nu...