Treceți la conținutul principal

Fara pantofi.

Unde ai disparut? 
De ce mi-ai luat tocurile si-ai plecat? 
M-ai lasat intr-o balta de moloz. Singura si descaltata.
N-ai pic de rusine.
Ai luat feminitatea si nici macar o alta incaltaminte n-ai lasat in urma ta...
Te urasc!
Te urasc ca nu ai avut curajul sa fii barabat... N-ai avut curajul sa dai cartile pe fata.
Ai furat si ai plecat. 
Basma curata.
Nimeni nu te cauta, nimeni nu te-ntreaba...hmm... de ti-ar si pasa.
Ai uitat de mult sa mai privesti in urma ta.
Priveste-ma!
Acum ma aflu aici. Plina de glod si murdarii. Fara pantofi. 
Soarele e intre nori. Stau inaintea cerului si ma rog sa ploua. Vreau picaturi mari care sa-mi acopere disperarea. Vreau sa ma spele. Vreau sa curga siroaiele de mizerie. Vreau sa ies din molozul acesta curata. Ca lacrima. 
Fara trecut. Fara viitor.Fara pantofi.
Voi inepe sa cutreer strazi. Imi voi cauta alta incaltaminte. As merge chilometri, desculta, in cautarea pantofilor...
Poate nu tocuri, ar fii prea scumpe. 
O sa ma multumesc cu o perche de tenisi. Simpli. Albi. Puri. Ar fi sport. As putea calatori mult, cunoaste multi, urca munti. As putea sa-i port si cu o fusta sau pijamale. Nu si-ar da nimeni seama ce ascund sub hanie... 
As merge pana m-as intalni cu viata.
I-as povesti trecutul. I-as povesti de tine iubindu-ma...I-as povesti de mine fericita...I-as povesti de tine asa cum te stiam, nu cum ai ajuns... Insa ..N-as intreba-o daca te-ai mutat vis-a-vis...sau daca inca mai locuiesti acolo. N-as intreba-o daca ti-ai schimbat obiceiul de a lua micul dejun in orash..sau de a citi ziarul...
N-as intreba-o de mine, ce stie de la tine...Probabil nici nu i-ai vorbit de mine... Nu m-ar interesa detalii...

As vrea sa-mi spuna doar : Unde mi-s pantofii???!
Mi-e dor sa fiu pe tocuri!


Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

si a trecut ...

Stiu ca tu te bucuri acum de iubirea lui...si am sentimentul ca te-ai bucurat de ea in timp ce ma bucuram si eu... Voiam sa-ti spun ca eu nu te urasc... in sufletul meu...chiar nutresc ceva sentimente incipiente de prietenie fata de tine... Nu te pot uri doar pentru ca tu ai ales sa iubesti acelasi barbat ca si mine... Nu te pot uri pentru ca tu il strangi acum in brate si eu nu. La inceput am incercat sa dau vina pe tine dar mi-am dat seama ca de fapt cel pe care eu il iubeam pana la capatul lumii nu ma iubea nici pana la coltul strazii...pentru ca daca m-ar fi iubit cu adevarat nu ar fi ales sa te iubeasca si pe tine ...in acelasi timp...sau imediat dupa...oricum nu mai conteaza... Mi-am dat seama ca imi semeni atat de mult...ca esti la fel de femeie ca si mine...ca avem multe in comun...inclusiv iubirea pentru el... Am realizat ca si tu esti om...ca si tu ai sentimente...ca si tu ai nevoie de atentie...de afectiune...de protectie...ca si tu ...
2 comentarii
Citiți mai multe

Daca tip. O fac bine!

Ne tragem din familii care, din fericire, ne-au crescut cu cei sapte ani de-acasa.  Atunci am invatat sa salutam, sa purtam conversatii civilizate, sa ajutam, intr-un cuvant sa fim "respectuosi". Stiam sa ne jucam, sa acceptam pareri si sa ne exteriorizam. Poate chiar sa fim empatici. Nu aveam frici (doar de orele de matematica), nu cunosteam critici si nu eram egoristi.                  Schimbarea mediului de viata, orasele mai mari, oameni adunati din diferite locuri, anturajele, cred eu ca, ne-au condus spre "abandonare". Am uitat sa ne cizelam cand suntem nervosi, am uitat sa ne pastram calmul in cele mai tensionate momente, am uitat sa gandim problemele la rece. Am uitat sa avem incredere, am uitat sa fim deschisi dar am invatat insa, sa fim suspiciosi. Punem la indoiala vorbe, prietenii, relatii.  Stim sa aruncam cu pientre atunci cand nu ne convine ceva, stim sa tipam inainte de a auzi parerea celuilalt, stim sa ri...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Goala!

Inainte cu ceva timp spunea oricui si oricand cat de fericita era langa tine. Era dispusa sa treaca peste orice si oricine, peste cuvinte si fapte , peste rautati si invidii pentru ca stia ca tu esti langa ea, orice ar fi. Traia un vis, realitatea ii era straina. Erau unele persoane care intrau in camera ei [Inima] , stateau ...dar mai tarziu ...cand cunosteau fiecare coltisor al ei, plecau ...La fel ai facut si tu! Cu toate ca spuneai ca nu o vei face niciodata!  Ai batut la usa camerei. Ea , timida la inceput, a deschis incet usa. Probabil stia ce va urma. Dupa ce ai patruns in camera, ai decorato cum ai stiut tu : cu sentimente sincere, cu iubire si tandrete, cu pasiune si culori vii. Vazand toate astea, camera era a ta ! In fiecare dimineatza usa se deschidea larg , stiind ca tu vii, iar seara statea linistita stiind ca a doua zi vei reveni. Acelasi loc! Si asa au trecut zilele, lunile...De fiecare data mai frumoasa...mai luminoasa...mai calduroasa. Dar...cum nimic nu...
4 comentarii
Citiți mai multe