Treceți la conținutul principal

Bucati din Realitate ...


Azi am privit in sufletul meu : era soare! 
Accidental m`am lovit si de tine ... 
Pari fericit , esti fericit!
Mi-e soare in suflet, iti vreau binele!
Dincolo de soare , erau nori…
aceiasi nori gri care au strabatut sufletul meu zile in sir 
...dar azi , fara motiv, fara sa stiu , 
in suflet e soare ... in suflet esti tu ...
Au trecut cateva zile de cand sunt fericita
 iar timpul a trecut fara sa-l simt 
 n-am facut nimic ,
nimic remarcabil. 
Am vorbit cu tine mai mult ca altadata 
, mai deschis, mai calm. 
Te-am cunoscut in 7 zile cat nu te cunoscusem intr`un an ...
…am fost aproape de tine si n-am tremurat,
n-am lacrimat in urma ta 
n-am inghitit in sec oftand …
nici sufletul nu l-am mai simtit scancind, 
iar glasul gandului ce-a incercat sa te aduca inapoi, a fost tot mai aproape ... 
poate ca  ar fi mai bine sa te las pe drumul tau… sa pornesc departe , pe drumuri straine de tot ce insemni tu…sa te uit.
Dar nu. nu pot!
Azi m`am trezind zambind ..
. mi`am amintit de toate clipele ...
toate momentele petrecute impreuna ..
si mi`am dat seama ca frumosul invinge uratul ,
binele invinge raul, 
dragostea invinge ura,
zambetul invinge lacrima , 
iar Noi invingem lumea ...

Dar iubirile nu mor niciodata. Se ascund in umbra sufletului si raman acolo .

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Aici. Acum. Si pentru totdeauna.

Acum cativa ani, notam intr-un jurnal: " mi-as dori sa merg intr-un loc necununoscut, sa nu cunosc pe nimeni, sa nu stiu locurile, sa fiu doar eu si cu mine". Erau cateva cuvinte aruncate pe foaie, fara a le da prea mare importanta.  Primesc un telefon intr-o dimineata, ca nici nu apucasem sa fac ochi, si o voce imi spune: n-ai vrea sa te muti la Cluj(...)?! Si eu eram ceva gen: " Visez sau inca dorm?"," Ce Cluj, care Cluj?" si inchei conversatia "Ma gandesc si o sa te anunt"... Vorbesc cu prietenul meu si ii spun intentia mea: "Plec la Cluj!" raspunsul lui fiind: "Ok, faci cum crezi, eu sunt alaturi de tine"{....}  Deci zis si facut. Fara a sti despre Cluj, ce o sa fac, cum o sa fie, am zis DA.  Am zis da unei noi provocari in viata mea.  Am zis da unei schimbari radicale.  Am zis da renuntand la ceea ce era deja concret. Am zis da schimbarii cu toate ca nu stiam ce presupune aceasta schimbare. Si uite-ma!  ...

N-ai minte!

De multe ori ma trezesc ca vorbesc cu  tine. Uneori esti trist, fara motive, sau din motive banale, niciodata unul destul de serios. Sau cateodata prea serioase. Te nemultumesc o gramada de lucruri, dar nici nu vrei sa faci ceva sa corectezi asta. Ai asteptari mari de la oameni pe care tu ii iubesti, si ai face orice pentru ei, si asta doar pentru ca tu stii sa oferi. Te ascult mereu... In ultimul timp ai avut de suportat multe... Ai fost pus in situatii dureroase. Mai intai, un om iti arata ca nu e ceea ce pare, ca nimic din tot ce face nu e legat de tine.Ca vorbeste printre altele, si cu tine... Vede ca a gresit, cauta scuze si impacare, la un moment dat accepti scuzele, ierti, si dupa maxim o zi, te lovesti de aceleasi bariere. Un om care doar vorbeste si nu face absolut nimic din ceea ce te lasa sa crezi. Treci peste. Esti puternic. Ierti, sperand ca de data asta, o sa vada ce are langa el, si o sa se schimbe...Dupa astea, afli, in miez de noapte, ca un inger a urcat la ceru...

Daca tip. O fac bine!

Ne tragem din familii care, din fericire, ne-au crescut cu cei sapte ani de-acasa.  Atunci am invatat sa salutam, sa purtam conversatii civilizate, sa ajutam, intr-un cuvant sa fim "respectuosi". Stiam sa ne jucam, sa acceptam pareri si sa ne exteriorizam. Poate chiar sa fim empatici. Nu aveam frici (doar de orele de matematica), nu cunosteam critici si nu eram egoristi.                  Schimbarea mediului de viata, orasele mai mari, oameni adunati din diferite locuri, anturajele, cred eu ca, ne-au condus spre "abandonare". Am uitat sa ne cizelam cand suntem nervosi, am uitat sa ne pastram calmul in cele mai tensionate momente, am uitat sa gandim problemele la rece. Am uitat sa avem incredere, am uitat sa fim deschisi dar am invatat insa, sa fim suspiciosi. Punem la indoiala vorbe, prietenii, relatii.  Stim sa aruncam cu pientre atunci cand nu ne convine ceva, stim sa tipam inainte de a auzi parerea celuilalt, stim sa ri...