Cele mai grele momente sunt acelea in care strigi dupa ajutor si nu te aude nimeni. Incerci sa te vindeci pe tine...de tine. Ai cazut in patima gandurilor negre. Ele iti tin companie si ziua si noaptea. Sunt pretutindeni. Sunt gramada si se napustesc spre linistea ta.
.jpg)
- Si care liniste? Nu mai stii de mult ce-i aia liniste. Parca s-au intors toate impotriva. Problemele au devenit atat de imposibile incat chiar daca incerci sa ridici piciorul, sa faci un pas, cineva iti pune piedica. Te opreste sa inaintezi si vrea sa te vada in moloz. Cu ele te lupti. Zilele trecute. Azi. Se izbesc unele de altele. Altele vin si isi pun amprenta. Cat ai incerca sa le indepartezi: raman. Cel mai greu moment e seara. Te asezi in pat. Singura. Atunci ele vin spre tine. Te gasesc atat de singura si astfel iti incurajeaza singuratatea:"asa-ti trebuie","daca faceai aia","esti de nimic"...Greselile din trecut sunt atat de accentuate acum, incat nici macar realitatea nu o mai vezi. Nu mai deosebesti binele de rau, rau acaparand tot. Tipi. Vrei sa te faci auzita. Vorbesti cu oameni pe care-i iubesti dar nici unul nu-si da seama de starea ta. Te cunosc puternica. Te cunosc zambitoare. Insa e cineva care-ti numara lacrimile reci... care le absoarbe. Cineva care iti stie toate noptile nedormite, care se lasa cuprinsa de tine facandu-te sa nu te mai simti singura. O gasesti mereu acasa. Iti cunoaste toate sentimentele. La nervi, te razbuni pe ea. Dar ce vina are?... Iti stie fiecare stare. Iti cunoaste suferinta din spatele zambetului si sta mereu cand simti nevoia sa o iei in brate. Niciodata nu te respinge sau nu te refuza. Te-ai tampit! Uneori tu ii vorbesti. Vorbesti cu ea ca si cand ti-ar oferi cel mai mare sprijin, ca si cand te-ar asculta cineva. Dar daca ma uit bine la ultimile luni, cred ca e singurul sprijin. Oamenii sunt preocupati de ale lor. Nu le pasa oricat ai striga. Oricat le-ai spune, se fac ca nu observa. Ea insa e acolo. Acolo unde ai lasat-o ultima data. Te uraste ca te vede asa sau poate ca se bucura ca se face utila. Nu ai cum sa afli...Dar o iei in brate mereu, chiar daca nu-i stii parerea. Ii multumesti ca e alaturi. Ai un Dumnezeu...si-o broasca...
- Si care liniste? Nu mai stii de mult ce-i aia liniste. Parca s-au intors toate impotriva. Problemele au devenit atat de imposibile incat chiar daca incerci sa ridici piciorul, sa faci un pas, cineva iti pune piedica. Te opreste sa inaintezi si vrea sa te vada in moloz. Cu ele te lupti. Zilele trecute. Azi. Se izbesc unele de altele. Altele vin si isi pun amprenta. Cat ai incerca sa le indepartezi: raman. Cel mai greu moment e seara. Te asezi in pat. Singura. Atunci ele vin spre tine. Te gasesc atat de singura si astfel iti incurajeaza singuratatea:"asa-ti trebuie","daca faceai aia","esti de nimic"...Greselile din trecut sunt atat de accentuate acum, incat nici macar realitatea nu o mai vezi. Nu mai deosebesti binele de rau, rau acaparand tot. Tipi. Vrei sa te faci auzita. Vorbesti cu oameni pe care-i iubesti dar nici unul nu-si da seama de starea ta. Te cunosc puternica. Te cunosc zambitoare. Insa e cineva care-ti numara lacrimile reci... care le absoarbe. Cineva care iti stie toate noptile nedormite, care se lasa cuprinsa de tine facandu-te sa nu te mai simti singura. O gasesti mereu acasa. Iti cunoaste toate sentimentele. La nervi, te razbuni pe ea. Dar ce vina are?... Iti stie fiecare stare. Iti cunoaste suferinta din spatele zambetului si sta mereu cand simti nevoia sa o iei in brate. Niciodata nu te respinge sau nu te refuza. Te-ai tampit! Uneori tu ii vorbesti. Vorbesti cu ea ca si cand ti-ar oferi cel mai mare sprijin, ca si cand te-ar asculta cineva. Dar daca ma uit bine la ultimile luni, cred ca e singurul sprijin. Oamenii sunt preocupati de ale lor. Nu le pasa oricat ai striga. Oricat le-ai spune, se fac ca nu observa. Ea insa e acolo. Acolo unde ai lasat-o ultima data. Te uraste ca te vede asa sau poate ca se bucura ca se face utila. Nu ai cum sa afli...Dar o iei in brate mereu, chiar daca nu-i stii parerea. Ii multumesti ca e alaturi. Ai un Dumnezeu...si-o broasca...
Comentarii
Trimiteți un comentariu